Regimul fiscal al operaţiunilor cu monede virtuale a fost explicat pentru „Adevărul” de Gabriel Albu, avocat specializat în dreptul penal al afacerilor.
- Impozitarea veniturilor din operaţiunile cu monedele virtuale
Regimul de impozitare a operaţiunilor cu monedele virtuale a fost reglementat în anul 2019, odată cu modificarea Codului fiscal. Câştigurile obţinute din transferul de monedă virtuală este încadrat în prezent în categoria de venituri din alte surse, a căror cotă impozabilă este de 10 % din diferenţa pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie (adică din profit). Începând cu anul 2019, contribuabilii care obţin aceste câştiguri au obligaţia de a depune declaraţia unică privind impozitul pe venit până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Legiuitorul instituie şi o excepţie, pentru câştigul mai mic de 200 lei, dacă totalul câştigurilor dintr-un an fiscal nu depăşeşte 600 lei.
- Când devine un câştig din transferul de monedă virtuală impozabil, în mod concret
Transferul de monedă virtuală (ca operaţiune impozabilă) se poate concretiza în mai multe feluri, nu doar în conversia dintr-o ciyptomonedă într-o monedă convenţională. Spre exemplu, conversia dintr-o monedă virtuală în altă monedă virtuală sau chiar achiziţionarea de bunuri cu astfel de monede. Totuşi, având în vedere caracterul nereglementat al acestor tranzacţii, precum şi accesarea a portofelului electronic care le contorizează devine dificil atât pentru contribuabil, cât şi pentru organele fiscale să declare/ să taxeze venituri cât timp nu se transformă într-o monedă convenţională.
Dificultăţi se pot imagina, de asemenea, şi în cazul obţinerii de criptomonedă altfel decât prin achiziţie, de ex. obţinerea prin “minare”/”minerit” (cryptocurrency mining), situaţie în care va fi dificilă determinarea câştigului net, ca diferenţă între venitul obţinut prin conversia criptomonedei în monedă convenţională şi cheltuielile aferente obţinerii monedei virtuale.
Chiar şi în contextul conversiilor crypto – monedă convenţională este greu de determinat şi depinde de la o platformă de conversie la alta. De exemplu, dacă în spatele unui portofel electronic s-ar afla un cont bancar real, care iese din sfera virtualului, atunci este mai uşor atât pentru contribuabil, cât şi pentru organul fiscal să identifice veniturile impozabile.
O situaţie care se impune a fi lămurită, de asemenea, este în ce măsură s-ar putea lua în calcul impozitarea veniturilor directe în criptomonedă, câtă vreme unii comercianţi au început să accepte astfel de tranzacţii. Similar şi pentru veniturile personale în criptomonedă, spre ex. prin procedeul obţinerii originare prin “minare”/”minerit” (cryptocurrency mining), mai ales în condiţiile în care este tot mai disponibilă utilizarea criptomonedei pentru facerea de achiziţii directe, fără conversia prealabilă în monedă convenţională.
- Sustragerea de la obligaţiile fiscale (dacă ascunzi – infracţiune; dacă nu declari la timp, de ex – contravenţie)
Acei contribuabili care obţin câştiguri din operaţiunile specifice cu monede virtuale (transferul de cryptomonede) sunt obligaţi să plătească o cotă de 10% cu titlu de impozit de venit. Nerespectarea acestei obligaţii de declarare a veniturilor şi de plată a impozitului poate constitui infracţiunea de evaziune fiscală în condiţiile art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 241/2005:
(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: • ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; • omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
În toate celelalte cazuri, sustragerea de la obligaţiile fiscale constituie contravenţie şi este sancţionată conform art. 366 din Codul de procedură fiscală: Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:
- b) neîndeplinirea de către contribuabil/ plătitor la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor şi veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume, precum şi orice informaţii în legătură cu impozitele, taxele, contribuţiile, bunurile şi veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora.
- Practici din alte ţări
Dacă în România cota de impozitare a veniturilor provenite din transferul de monedă virtuală este de 10%, în alte state din Europa regimul diferă, de la reglementarea unui regim impozabil diferit între tranzacţiile ocazionale şi cele făcute în mod continuu până la stabilirea unor cote ridicate, de pâna la 66%.
De exemplu, Franţa încearcă să ţină sub control fenomenul tranzacţiilor cu crypto, taxând acele vânzări de monede virtuale ocazionale cu 66% din câştig, în timp ce cota pentru persoanele care sunt active pe această piaţă şi tranzacţioneză în mod uzual scade la 28%.
O astfel de diferenţiere se face şi în Spania, unde tranzacţiile realizate pe termen scurt (în decurs de mai puţin de un an) se impun unor cote cuprinse între 24,74% şi 52%, în timp ce persoanele care tranzacţionează pe termen lung vor fi taxate cu procente între 19% – 23%. Procentul este stabilit în funcţie de câştigul efectiv obţinut într-un an.
În Norvegia, cota pentru tranzacţiile cu crypto este stabilită la 25%. Mai mult decât atât, statul norvegian susţine pierderile din vânzarea de monede virtuale, acestea din urmă fiind deductibile. Interesant este faptul că, în această ţară nu doar tranzacţiile cu crypto monede reprezintă prilej de impozitare, ci şi minarea efectivă fiind considerată venit din alte surse.
În alte ţări precum Germania, taxele sunt datorate către stat doar dacă tranzacţionezi în primul an de la primirea sau achiziţia monedei virtuale, iar în Portugalia se afla într-o situaţie asemănătoare României înainte de apariţia dispoziţiilor exprese referitoare la aceste tranzacţii, neexistând până la acest moment reglementări în domeniu.
- Reglementarea la nivelul Uniunii Europene
La nivelul Uniunii Europene, problemele pe care le ridică tranzacţiile cu monede virtuale în materie de evaziune fiscală au fost sesizate de către Comisia Europeană. În data de 15 iulie 2020, aceasta din urmă a adoptat un nou plan de acţiune. Comisia şi-a propus, pentru anul 2021, actualizarea directivei privind cooperarea administrativă în materie fiscală. Nevoia acestei actualizări a fost chiar apariţia unor mijloace alternative de plată şi investiţii precum moneda electronică, care ar putea submina progresele înregistrate în ultimii ani în ceea ce priveşte transparenţa fiscală şi prezintă, totodată, riscuri semnificative de evaziune fiscală.
În acest sens, în perioada 10 martie – 2 iunie 2021 Comisia a lansat o consultare publică, având o secţiune dedicată domeniului cripto-activelor şi monedei electronice. Informaţiile sunt menite să ajute Comisia în redactarea iniţiativei legislative şi a noilor reguli referitoare la raportarea şi schimbul de informaţii în scopuri fiscale privind monedele electronice şi activele crypto.
Definirea unui nou set de reguli este planificat pentru al treilea trimestru al anului 2021, cu scopul de a actualiza Directiva privind cooperarea administrativă în materie fiscală şi a extinde domeniul de aplicare a activelor cripto şi a monedei electronice.
https://www.facebook.com/albulegalwhitecollarcrime/posts/414761736798488
